Cum știi că ești pe drumul tău dacă încă nu se vede nimic?
Uneori drumul e invizibil la suprafață, dar plin de viață în interior. Așa cum e procesul de creștere a bambusului.
Nimeni nu te aplaudă în perioada de așteptare și totuși acolo se întâmplă magia. Poate fiindcă adevărata magie are loc în întuneric și solitudine.
La începutul anului am aflat un lucru despre bambus ce m-a fascinat pe loc. Este vorba despre Phyllostachys edulis, bambusul Moso care se întâlnește în Arashiyama, Kyoto.
Timp de cinci ani după ce sămânța e plantată nu se întâmplă nimic vizibil, palpabil. Doar procesul de udare zilnică și grijă.
Apoi, spre finalul celui de-al cincilea an, apare prima tulpină 🌱 și în doar șase săptămâni, crește până la 27 de metri!
Consistența poate să pară tăcere, dar tăcerea nu înseamnă eșec, e pregătire pentru ceva mare.
Trăim într-o lume care vrea totul acum și uităm cât de mult se întâmplă în adânc, nevăzut.
Așa că articolul de azi e o amintire a unor idei pe care să le păstrăm cât mai des aproape de noi:
Chiar dacă rezultatele nu se văd încă, creșterea e acolo.
Rădăcinile mele au nevoie de timp, acum se pregătesc pentru ceva extraordinar.
Am răbdare cu procesul meu, el îmi întărește rădăcinile și ajută visurile să-și crească aripile.
Continuă să le îngrijești neîncetat și le vei vedea înălțându-se la fel ca tulpinile de bambus.
Iar după ce se vor înălța, ai încredere că îți vor șopti tot ce ai nevoie. La fel ca sunetul distinct al vântului într-o pădure de bambus: o armonie între foșnetul frunzelor și vibrația tulpinilor.
Așa că…
Cum știi că ești pe drumul tău dacă încă nu se vede nimic?
Având încrederea și rabdarea tăcută a unei semințe de bambus, care știe că, la timpul potrivit, se va înălța spre cer.